În româna veche nu au existat cuvinte specifice armatei sau administrației romane. Păi, și romanizarea… Hai să ne uimim puțin!

   Argumentele care demolează aberația cu romanizarea dacilor și fantezia cu etnogeneza poporului român, potrivit căreia acesta s-ar fi format din împreunarea femeilor dace ȘI cu militarii și coloniștii romani, abundă – de la aspecte logice, până la izvoare istorice, probe materiale și așa mai departe…

   Citind zilele trecute un articol de-al domnului Lucian Cueșdean, am găsit o altă serie de argumente foarte interesante, pe care vi le expun în acest articol. Astfel, în limba română veche (de dinainte de bonjuriștii și pașoptiștii care au introdus o serie de cuvinte franțuzești în limba română) se pare că nu găsim nicio urmă de cuvinte specifice armatei și administrației romane, ceea ce este greu de înțeles, dacă romanizarea s-ar fi produs. Logica elementară ne obligă să presupunem că ÎN SPECIAL ACESTE CUVINTE s-ar fi conservat în vreun fel, deoarece ele defineau LUMEA ROMANĂ…

   Doar că, populația de pe aceste meleaguri nu s-a arătat prea receptivă la așa ceva și nu a păstrat termeni militari romani de genul: LEGIUNE, CENTURION, COHORTĂ, LANCE, CASTRU, VETERAN…


   De asemenea, nu a folosit nici termenii: SCLAV, ARENĂ, GLADIATOR, EDIFICIU, CIVIC, CIVITAS, CETĂȚEAN, EDIL, MUNICIPIU, VICUS (sat)…

   Și atunci, cum rămâne cu romanizarea, dacă nu s-au păstrat termeni esențiali ai lumii romane în româna veche? Că îi avem astăzi în limba română modernă, este o altă poveste și nu are legătură cu romanizarea, ci cu împrumuturile masive făcute în ultimele două secole din alte limbi. Desigur, unii vor spune că nu-i adevărat și că avem cuvinte precum Săgeată (sagitta), Oaste (hostis) sau altele ce sunt preluate obligatoriu din latină. Și dacă acestea fac parte dintr-un fond comun protolatin, moștenit în paralel atât de italici cât și de carpatici? Că, vorba aia, “se povestește” că o parte a neamurilor străvechi din Peninsula Italică au ajuns acolo din zona Carpato-Danubiano-Pontică…

   Așadar, faptul că după retragerea aureliană, cei rămași aici nu au continuat să trăiască în Vicus-uri și Municipii și nici nu s-au mai organizat în Legiuni și Cohorte, arată și dintr-o altă perspectivă că romanizarea este doar o glumă proastă.

Rinese