Elohimii

Elohim poate fi unul dintre cel mai puternic panteon de pe Pamant. Trei dintre cele mai raspandite religii din lume, crestinismul, islamul si iudaismul se inchina lui Dumnezeu ca si creator al întregii existente. Toata puterea cu care au fost inzestrati Elohimii, fiind paralizata în asa fel încât cele mai multe panteoane nu au avut niciodata de a face cu ea.Creatorul Elohimilor, YHWH, nu a fost niciodata menit sa fie dumnezeul lui. Mai degraba, el a fost un membru al panteoanelor anterioare, cele care au existat atunci când pamântul era inca tanar. În timpul Titanilor, multi dintre zeii apropiati lui YHWH au scazut înaintea armelor Titanilor, multi ne convertindu-se la spusele lor. Cand razboiul sa terminat, YHWH era singur. Cautand stabilitate într-o lume salbatica, a aparut un cioban pe nume Avraam, care il va ajuta in raspandirea mesajului sau.

În timp, panteonul YHWH a crescut. Cu toate acestea, a crescut prea mare prin standarde divine si prea repede. Pâna la sfârsitul secolul al patrulea, acesta a cuprins aproape tot Imperiul Roman. Pâna la sfârsitul primului mileniului d. Hr., a fost cel mai raspândit în întreaga Europa. În acelasi timp, cei care l-au închinat în moduri diferite au plecat la razboi unul alturi de celalalt, sustinând ca viziunea lor asupra lui YHWH a fost cea dreapta. Totul a fost prea mult pentru YHWH. Intr-o anume perioada în timpul secolului 15, YHWH a înnebunit. Fiul sau, Isus, si îngerii au lucrat impreuna pentru al ajuta. Ei l-au deconectat pe YHWH de pe pamânt si au înfiintat o mica provincie pentru el în cer, unde nimeni si nimic nu l-ar putea afecta. Pentru ultimele secole, Elohimii au lucrat la restaurarea patriarhul lor într-o anumita forma de sanatate. Odata cu revenirea Titanilor, Elohimii au început readaptarea prioritatilor lor. Isus a trimis ingerii in intampinarea copiilor, astfel încât sa se mobilizeze puterea asupra urmasilor lui si sa riposteze Titanilor.

    

    

Relatiile cu alte panteoane

  Elohimii au o relatie complexa cu celelalte panteoane, datorita în mare parte luptei dintre mono si politeism în veacurile trecute.Elohimii si Pesedjet au o relatie buna de lucru din cauza a doi factori. Primul este ca Pesedjet este una dintre acele panteoane care nu au avut altercatii majore. Cel mai mare punct de disputa a fost “înrobirea” lui Israel, un punct care a fost dezbatut peste vreme de carte sclavi sau lucratori, unul care suscita întotdeauna o dezbatere stiintifica atunci când este in crestere. Al doilea factor este amestecarea dusmaniei pentru Aton, pentru conexiunea lor culturala, si obiectivul Elohimiilor pentru Aton, modul de prevenire a mesajelor din partea Elohimiilor, desi ei nu l-ar recunoaste în compania mixta, dau vina pe Aton pentru conducerea nebuna a lui YHWH.

Elohim si Dodekatheon au o relatie “neutra”, ca urmare a maturarii peste Imperiul Roman a crestinismul, si înainte de persecutia romana a primilor crestini. Desi ranile vechi s-au vindecat oarecum, si Dodekatheon se consoleaza cu faptul ca, clasicii au fost pastrati si predati, punctul de controversa din timpurile moderne este diferenta fundamentala între comportamentul fara inhibitii al lui Dodekatheon si comportamentul moral al Elohimilor.
Aesir are cea mai proasta relatie cu Elohimii din cauza “recentelor” ciocniri între adeptii panteonului sau. Pentru Elohimi atacul Viking la Lindesfarn este o atrocitate care nu poate fi iertata, iar pentru Aesir persecutia sangeroasa si tiranica a popoarelor de Nord de catre Charlamagne este o usoara onoare ca nu va fi Aesir iertat prea curand. Cea mai mare pica o are Aesir asupra Elohimiilor asupra soartei lor de la Ragnarok. Este un fapt istoric ca povestea Ragnarok a fost influentata de credinta în Apocalipsa crestina.
Atzlanti este a doua relatie rea cu Elohimii dupa Aesir. Atzlanti sunt înca jigniti de exterminarea crestina de catre conchistadorii azteci, chiar daca aceasta a fost o inginerie a lui Quetzalcoatl. Acestea fiind spuse Elohimii si zeii azteci gasesc un teren comun în credinta crestina mexicana.
Amatsukami au o politicoasa relatie la distanta cu Elohim. Cel mai mare punct este atacul Aum Shinrikyo asupra Japoniei, care a declansat aproape o serie de lupte între Kami si îngeri.
Loa si Elohim au cea mai buna relatie între doua panteoane ca urmare a aproapierii fuzionale dintre catolici si Voodoo. Într-adevar, Isus este vazut, de obicei, bea cu baronul Samedi în fiecare sâmbata pentru a ajuta la alungarea stresului din pozitia sa, Michael si Ogoun sunt prieteni apropiati prin constrangere de multe ori ca parteneri într-un film politist. Uriel si Shango poat fi adesea vazuti impreuna ca agenti de paza.

Azrael

Azrael sta ca un testament la sfarsitul tuturor lucrurilor. El este îngerul mortii, care supravegheaza si înregistreaza moartea fiecarei fiinte. Corpul lui masiv este dotat cu ochii. Pentru tot ceea ce înca mai traieste sau va trai, exista un ochi deschis, pentru tot ceea ce a murit vreodata exista un ochi închis. Se spune ca, atunci cand Azrael va închide toti ochii, lumea se va sfarsi, si cartea vietii în care acesta înregistreaza faptele celor vii si celor morti va fi închisa.
Azrael face ocazional sejururi pe Pamânt, astfel încât sa înteleaga mai bine fiintele a caror viata si moarte le observa în mod constant. El a luat un numar necunoscut de roluri în existenta muritoare, dar de obicei tinde spre cei care îi permit sa respecte moartea, cum ar fi lucratorii spitalelor, asistentele medicale, sau oamenii de stiinta. El a fost descris ca fiind un suflet sensibil, care nu poate sa-si exprime pe deplin emotiile sale în jurul valorii altora.
Descendentii Azrael isi urmeza tatal în obiceiurile lor fata de viata. Ei înregistreaza, ei observa, si catalogheaza. Ei încearca sa gaseasca sensul cuvântului în modelele de viata. În tot acest timp, ii incearca un sentiment de atitudine a celor care neaga valorile umane existente. Daca totul se încheie cu o zi, cum a spus si tatal lor pana la urama ce rost mai are lupta cuTitanii?

 

                                                                                                                      

                                             Gabriel

Gabriel serveste în calitate de voce a Elohimilor. El este cel care a anuntat Mariei nasterea lui Isus. El este cel care a dezvaluit Coranul lui Mohamed. El poarta o trompeta, în orice moment, dintr-o lovitura se presupune ca va anunta sfârsitul zilelor. Inutil sa spun, atunci când Gabriel vorbeste, oamenii asculta.

Gabriel, de obicei, serveste ca intermediar al Elohimilor, care transporta mesajele dintre panteon si lumea muritoare. Atunci când el ia forma de muritor, de obicei se bazeaza pe rolul sau, fie în calitate de mesager sau pe talentele sale cu trompeta pentru a da viata. El a fost un muzician de blues, un om de livrare, un ofiter de comunicatii, precum si un radio reporter de stiri. Indiferent de infatisarea pe care o ia, Gabriel se asigura ca intotdeauna poate fi auzit tare si clar.

Copii lui Gabriel suporta magnetismul tatalui lor înnascut. Fie ca vorbind cu propriile lor cuvinte sau cuvintele altcuiva, nu vor permite ca mesajul lor sa fie sfidat. Ei ocupa locuri de munca ca si cantareti, autori, si predicatorii, ceva care le permite sa vorbeasca cu mintea si inima altora.

                                             Iisus

Isus a fost primul si singurul din Descendentii tatalui sau, a fost creat dintr-o necesitate de a duce cuvântul lui YHWH în lume. Isus a adus un mesaj de rascumparare si speranta în lume, în timp ce stergerea pacatele a abundat prin existenta, în special în rândul celor care au pretins sa-l urmeze pe tatal sau. În timp, el a dat viata pentru a servi drept model pentru cuvântul tatalui sau, si Sa înaltat la cer pentru a servi ca YHWH mâna dreapta.
Deoarece colapsul YHWH, Isus sa gasit el însusi responsabil de functionarea Elohimilor. În timp ce tulpina se trage din Isus, el pare sa nu se afle in pericol de a cadea prada disonantei cum sa intamplat si cu tatal sau. Dupa toate cele trei credinte majore care le urmeaza tatal sau, numai doua il accepta pe în Isus ca divin, iar una dintre ele il vede pe Isus ca un profet, nu ca un mare Dumnezeu. Stresul de a gestionare lumea, considera panteonulu inseamna ca Isus nu a vizita Pamantul de multe ori. Când o face, cu toate acestea, el de obicei, se pune în pozitii de schimbare si de rezolvarea pe cale pasnica. El a fost un purtator de cuvânt al drepturilor civile, lider in greva foamei, un predicator, si un reprezentant de la sindicate. Cei care descriu întâlnirea si-l amintesc ca un cadru linistit, chiar si temperat individual pe ansamblu, desi predispus la momente în care temperamentul sau este primit mai bine decat el.
Isus a produs rareori descendentii, dar cei cativa care au existat de obicei au urmat pasii tatalui sau. Ei sunt indivizi pasnici, care lucreaza la ajutorul celor asupriti si dispretuiti de lume. In adancul lor minciunile si furia pot fi infricosator de vazut. În timp ce titanii au venit fata in fata cu aceasta ferocitate de cele mai multe ori, descendentii lui Isus fac de multe ori un spectacol pentru ai demola pe cei care predica ura în numele tatalui lor, fie prin cuvinte sau printr-o actiune.

                                          Lucifer 

Lucifer este frumos, stralucitor, si în exterior fara cusur, ceea ce face ca veninul sau sa fie tot mai puternic. A fost primul inger creat de catre YHWH, menit pentru a raspandi lumina Sa în lume si pentru a alunga intunericul. Lucifer, cu toate acestea, a început cu întrebarea ‘care este locul sau in ordinea divina’. El a condus o rascoala împotriva YHWH, si a fost alungati din Rai pentru ea. Lui Lucifer ia fost dat domeniu iadului, unde sufletele ajung dupa moarte.
În timpul scurs de la exil, Lucifer a facut un spectacol demn de el însusi pe Pamant. Oriunde exista haos provocand iluzii de obicei acolo se afla si Lucifer. El a aparut în lume ca un anarhist, un reporter, un predicator care în mod inevitabil a iesit la lumina, un sceptic profesionist, si un pundit de televiziune. Lucifer binevoitor rupe modurile false în care oamenii percep lumea si le arata adevarul, chiar daca asta inseamna sa-i lase complet neajutorati.
Descendentii lui Lucifer gasi viata lor probleme. In timp ce ei arata o dedicare fata de amarul adevar pe picior de egalitate cu tatal lor, ei urasc sa fie asociati cu cel mai mare tradator din timpurile avraamice. Apoi, din nou, unii se întreaba, ce daca tatal lor a avut dreptate? Nu ar trebui lumea sa afle?

Mihael

Michael conduce armata Elohimilor împotriva tuturor dusmanilor posibili. Spre deosebire de alti zei razboinici Michael actioneaza întotdeauna ca un gentleman. El poate conduce spre arta razboiului, dar nu are nici un motiv pentru un comportament barbar. Pe campul de lupta, Michael se asigura ca mortii sunt tratati în mod corespunzator, capturile sunt tratate bine, si isi indreapta complet mania asupra celor care au torturat dusmanii.
Michael se trezeste preocupat de razboiul împotriva Titanilor, dar se furiseaza pe Pamânt atunci când acesta nu-l poate cruta. La urma urmei, cu toate conflictele din lume, cineva trebuie sa se asigure ca standardele sunt respectate. Michael a fost un stagiar în Boot Camp, un voluntar la Crucea Rosie, un terorist dedicat rasturnarii unui regim corupt, si un protestatar care sa opus uni razboi fara sens. Cu forta lui de vointa si cunostintele sale tactice, putini sunt cei care stau impotriva lui pentru nu pentru mult timp.
Descendentii lui Michael se gasesc trasi spre lupta. Fie ca este vorba de serviciul militar sau doar un curs de kung fu, fiecare Descendent avand experienta unui curs de lupta. În acelasi timp, Descendentii lui Mihai vor fi primi erori in lupta. În timp ce poate fi periculos pentru un Descendent sa deplanga razboiului in care a fost imlpicat este mai bine sa stea tacut in tmp ce altii sufera.

Rafael

Rafael este actorul tacut al Elohimilor. De obicei, el trece neobservat printre oameni, le vindeca bolile si suferinta. El isi anunta rareori prezenta printre muritori, preferand sa lucreze sub acoperirea anonimatului. El a vazut ce a facut respectul muritor pentru YHWH, si nu va risca devotamentul muritorilor în cazul în care ar asista la cursul sau.
Raphael apare pe Pamant ca un îngrijitor si un vindecator. El a fost membru al Medicinii Fara Frontiere, un lucrator social, un terapeut fizic, un om de stiinta, si un chimioterapist. Cei care au lucrat cu el îl descriu ca un individ cu suflet nevinovat si devotamentul unui profesionist. Într-adevar, motivul pentru care Raphael nu a procreat Descendentii este faptul ca el pare mai devotat sa ajute muritorii in lupta împotriva Titanilor.
Raphael isi face întotdeauna timp pentru a se dezvalui Descendentilor lui personali, dar considera ca este mult mai dificil sa se dedice mai tarziu. În timp ce el simte ca ar trebui sa faca mai mult, exista oameni acolo în lume, care nu se pot ajuta singuri. La urma urmei, Raphael insusi isi spune, ei au un lichid prin vene asemanator sangelui. Ce-ar putea întâmpla cu ei? Destul de ciudat, multi Descendentii ai lui Rafael sunt de acord cu tatal lor. Ei sunt la fel de devotati ca tatal lor sa acorde atentie la o problema în întregime încercarea de a remedia problema, si pot intelege de ce tatal lor a fost atat de ocupat.

Uriel

Uriel sta de veghe la locurile sfinte ale Elohimilor. Pregatit la portile Edenului cu sabia de foc, nimic nu trece de el. Atunci cand este trimis în teren de catre alti zei, el pastreaza atent un ceas asupra tarifelor sale, asigurându-se ca acestea sunt sigure si ca toti asupritorii lor obtin ceea ce se apropie de ei.
Uriel rareori paraseste portile Edenului in timpul sau, dar atunci cand o face, el rareori lasa munca în spate. El a fost un vanator de recompense, un lider, un agent de paza, un procuror federal, si un luptator.
Descendentii lui Uriel nu lasa nimic sa intre ei si comoara. Ei aduc toata puterea de foc împotriva tintelor lor, si isi vor da de multe ori viata pentru a se asigura ca, carierelor lor scapa nevatamat.

Nodul scut

     Un semn de protectie, folosit chiar si astazi in Scandinavia, este un simbol protector.
Nodul Scut este un simbol străvechi şi aproape universal, a fost folosit de mii de ani de către o varietate de culturi pentru protecţie şi aparare. Cu un design comun este cel mai adesea asociat cu nordicii, celţii, forma cea mai de bază este mult mai veche.
     Versiunea initiala este de origine mesopotamiana  şi este asociata cu vrăji de protecţie ce invocau zeii din cele patru colţuri ale pământului. Mai târziu, emblema cu patru colţuri a fost folosita în Cabala ca un simbol al Şema, rugăciunea / vraja să invoce pe cei patru Arhangheli; aceasta este originea “Qabbalistic Cruce” simbol ce este folosit si azi in ritualuri de magie.  Acest nod este uneori menţionat ca “Pamantul Patrat” sau Crucea Sfântului Hans, numit si Ioan Botezătorul.

     Rinese

Egiptul Antic

     Pe Valea Nilului, strânsă între maluri înalte şi stâncoase, s-a făurit, cu multe milenii înaintea erei noastre o veche civilizaţie a lumii mediteraneene, aceea a Egiptului Antic. Ea ne înfăţişează cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte, înzestrat cu o administraţie, o fiscalitate, o justiţie şi o armată comparabile cu cele ce-au luat naştere mai apoi în ţările de pe toate continentele, înainte şi după era noastră. Dar lumea Egiptului antic a zămislit o cultură spirituală scânteietoare pe care o admirau grecii vechi şi romanii care se minunau precum fac azi mulţimile de turişti, să contemple templele, piramidele sau obeliscurile înălţate de faraoni şi supuşii lor.
     Nu numai arta egipteană şi monumentele colosale au atras prin frumuseţea tainică şi prin splendoarea lor enigmatică pe grecii vechi şi pe romani ca şi pe noi cei de azi ; călătorii veneau să găsească mai cu seamă cultura egipteană, “înţelepciunea egipteană” pe care au cunoscut-o Thales,Pitagora, Herodot, Platon, Solon, Licurg sau Plutarh.

     Religia vechilor egipteni era politeistă, iar numărul zeităţilor de ordinul sutelor.
Religiile egipteane au fost o succesiune de credinţe ale poporului egiptean începând din perioada predinastică până la apariţia creştinismului şi islamismului în perioada greco-romană. Ritualurile se făceau sub conducere preoţilor sau vracilor (folosirea magiei fiind pusă însă la îndoială). Toate animalele infăţişate şi venerate în artă, scrierile şi religiile Egiptului Antic (pentru peste 3000 de ani)sunt originare din Africa. Templele erau centrul aşezărilor egiptene, servind ce centre administrative, şcoli, biblioteci şi folosite şi în scopuri religioase.

     Natura religioasă a civilizaţiei egiptene a influenţat contribuţiile acesteia la arta antichităţii. Multe din marile lucrări ale egiptenilor antici reprezintă zei, zeiţe şi faraoni (consideraţi şi ei divinităţi). Arta Egiptului Antic este caracterizată în general de ideea de ordine. Dovezi ale mumificării si construcţiei de piramide în afara Egiptului stau mărturie a influenţei sistemului de credinţe şi valori ale egiptenilor asupra altor civilizaţii, unul din modurile de transmitere fiind Drumul Mătăsii.

     Arta egipteană, cu marile sale forme de manifestare (arhitectură, pictură, sculptură etc.) este aşezată sub semnul fenomenului religios. Legătura vechilor egipteni cu zeii protectori ai Egiptului este profundă şi se manifestă atât pe pământ cât şi în viaţa de dincolo — element central al credinţei egiptene străvechi, de aceea operele de artă egiptene au câteva elemente comune. Toate au un anume imobilism: secol după secol s-au reprodus aceleaşi forme artistice, s-au utilizat aceleaşi tehnici şi aceleaşi materiale. Statuile faraonilor sau ale marilor demnitari nu reprezintă trupul real ci mai degrabă ele proiectează o imagine ideală a unui om aflat într-o comuniune permanentă cu zeii şi deci aflat într.o stare de har divin. De aici rezultă caracterul solemn al statuilor egiptene, senzaţia de măreţie pe care aceasta o produce privitorului. Deşi artistul egiptean preferă să reprezinte profiluri umane, atunci când configurează chipul uman el respectă o convenţie impusă de credinţele sale religioase. Omul răposat trebuie să privească fie spre apus, spre lumea de dincolo — spre împărăţia lui OSIRIS, fie spre răsărit, spre lumea de aici—unde răsare zeul-soare RA. De-a lungul timpului s-au lucrat în Egiptul antic poate zeci de mii de statui de bronz, piatră, lemn, aur— întotdeauna pictate. Artistul egiptean acorda culorilor o semnificaţie anume, culorile fiind de fapt simboluri religioase. Roşul era o culoare negativă, aceasta fiind culoarea zeului SETH, zeul deşertului lipsit de viaţă şi de acea zeul morţii, al răului şi totodată al dezordinii. Verdele, culoarea vieţii vegetale şi de aceea culoarea bucuriei şi tinereţii era închinată zeului OSIRIS, zeu al reînvierii şi a nemuririi ce stăpânea lumea de dincolo. Tot astfel, culoarea neagră avea aceiaşi semnificaţie — negrul fiind culoarea pământului fertil al Nilului – fluviu, care, prin revărsările sale, asigura “reînvierea “ veşnică a Egiptului an după an şi garanta puterea şi prosperitatea ţării. Albastrul era culoarea cerului şi a zeului acestuia AMON. Galbenul reprezenta aurul, un material preţios simbol al nemuririi zeilor şi de aceea avea un caracter sacru, el fiind destinat numai în reprezentările zeilor şi faraonilor. Albul—simbol al purităţii şi bucuriei era culoarea coroanei Egiptului de Jos.

     Arhitectura egipteană îşi relevă caracterul impunător şi sacru prin simpla prezenţă a marilor piramide şi ale templelor. Aceste construcţii impunătoare aveau rolul să asigure o legătură puternică dintre egipteni şi zeii lor protectori. Marile piramide ridicate de faraonii din perioada Regatului Vechi nu erau doar grandioase locuri de veci pentru faraoni. Prin existenţa lor, ele erau un simbol al triumfului egiptenilor asupra morţii—credinţa în nemurire şi viaţa de apoi fiind elementul central al religiei egiptene. Celui care îi este destinată piramida — faraonul, joacă un rol central nu numai în viaţa politică a Egiptului ci şi în cea religioasă. Faraonul nu este doar şeful statului, el este înainte de toate un zeu întrupat şi prin definiţie un simbol al nemuririi. El reprezintă totodată cea mai puternică şi vizibilă legătură dintre Egipt şi zei. De acea, întreaga viaţă în Egiptul antic — artă, politică, religie etc., este închinată faraonului şi caracterului său divin.

     Deoarece religia antică egipteană este închinată nemuririi şi veşniciei era normal ca arta religioasă să consacre aceste valori. Secol după secol, artiştii egipteni au folosit aceleaşi materiale, aceleaşi tehnici şi stiluri, acest lucru fiind încă o dovadă a credinţei egiptenilor în caracterul nemuritor al Egiptului şi ai zeilor săi protectori.

     Vechea religie a fost redescoperită de către arheologii europeni în secolul XIX şi de atunci încoace arta religioasă egipteană antică şi-a recăpătat prestigiul şi totodată dreptul de a fi considerată un simbol nemuritor al geniului artistic al umanităţii.

     Cunoştinţele şi experienţa egiptenilor antici în domeniul medical erau foarte avansate pentru acea perioadă. Ei efectuau intervenţii chirurgicale, tratau fracturi şi aveau cunoştinţe farmaceutice. Dovezi din analiza mumiilor arată un nivel ridicat de profesionalism în lucrul cu corpul uman, din moment ce mumiile au rămas intacte şi după complicate înlăturări de organe. În plus nivelul până la care se mergea în procesul de mumificare al persoanelor importante arată faptul că aceştia aveau cunoştinţe incredibile de anatomie.

Rinese

15 pasi pentu taierea legaturilor energetice

     Adesea sunt elemente din trecutul indepartat, din alte experiente traite impreuna care functioneaza ca niste carlige in prezent. Uneori este important sa ne intoarcem in acel trecut, sa aflam si sa vindecam ce este acolo. Alteori este suficient sa facem un proces de taiere a legatuilor energetice.
Daca te afli prins/a intr-o relatie care nu-ti mai face bine si iti doresti sa iesi, te invit sa folosesti procesul de mai jos. Daca nu-ti doresti cu adevarat sa te eliberezi de aceste legaturi, ignora te rog continuarea acestui articol.

     Etapele procesului:
     Rezeva-ti un interval de timp doar pentru tine intr-un loc in care sa poti fi singur cu gandurile tale. Pregateste-ti un carnetel si un pix. Opreste-ti telefoanele.
     1. Aseaza-te confortabil intr-un spatiu in care sa nu te derajeze nimeni. Inspira, expira. Relaxeaza-te.

     2. Mergi cu atentia catre inima ta. Si pune-ti intrebarea: “Ce primesc eu din aceasta relatie? Care este castigul meu?”
Si stiu ca in timp ce citesti aceste randuri mintea ta zice “NIMIC. Chiar nimic bun”. Si stiu asta nu pentru ca as folosi ceva capacitati extraordinare de medium, ci pentru ca am mai auzit raspunsul asta. Ce te invit eu sa faci la acest pas este, nu sa-mi dai raspunsul mintii tale, ci sa-ti dai voie sa primesti raspunsul de la nivelul sufletului, al intuitiei.Pune-ti sincer aceasta intrebare cu atentia focalizata pe inima ta si observa primul raspuns acre iti apare in mine. Primul! Lasa-te surprins.
Noteaza-ti acel prim raspuns intuitiv care-ti apare. Acum stii care este beneficiul tau in aceasta relatie.
     3. Intoarce-te din nou cu atentia la nivelul inimii tale si pune-ti intrebarea: “Cum pot primi acest beneficiu in alt fel? Cum as putea sa-mi ofer eu mie acest lucru?”
Si stiu ca din nou, acum in timp ce citesti, iar apare mintea ta si probabil zice ceva precum: “Habar n-am”. Stiu ca asta este parerea mintii tale. Dar nu acolo este raspunsul care ne intereseaza.
Fa exercitul si observa care este acel raspuns intuitiv care iti apare. Sufletul tau stie. Noteaza-ti din nou acest raspuns.
     4. Inchide ochii. Inspira, expira. Fii prezent la respiratia ta si mergi cu atentia in centru inimii tale.
     5. Cere ingerilor tai / lui Dumnezeu / oricarei entitati de Lumina cu care simti ca ai o relatie speciala sa te ajute in acest demers.
     6. Vizualizeaza cealata persoana in fata ta.
     7. Intre voi 2 exista unul sau mai multe cordoane care va leaga. Observa cu atentia unde se afla aceste cordoane. Care sunt partile corpului de care sunt prinse?
     8. Apoi vizualizeaza cum o lumina alba vine si taie unul cate unul fiecare dintre aceste cordoane. Unul cate unul incet. Ia-ti timplu de care ai nevoie pentru acest proces.
     9. Observa apoi cum acele legaturi care au ramas atarnate de fiecare dintre voi se topesc, dispar. Observa cum se simte sa fii complet liber de aceste legaturi, eliberat.
    10. Viualizeaza cum acele locuri din corpul tau de care erau legate aceste cordoane energetice se vindeca armonios. Unul cate unul.
    11. Fii martor al procesului de vindecare si pentru cealalta persoana.
    12. Trimite iubire persoanei din fata ta.
    13. Cere-i lui Dumnezeu, ingerilor tai sau oricarei entitati de vibratie inalta cu care te simti in legatura sa iti dea sentimentul iubirii autentice de tine si a te ajute sa te raportezi la fiecare relatie din viata ta din acest spatiu al iubirii de sine.
    14. Multumeste tuturor fiintelor de lumina care au fost alaturi de tine in acest proces
    15. Revino incet in momentul prezent aducand cu tine energia de eliberare si sentimentul iubirii de sine. Deschide ochii.

Rinese

Povestea celor trei porti

    Un rege avea un fiu deştept şi curajos. Ca să-l pregătească pentru a înfrunta viaţa, îl trimise la un bătrân înţelept.

– Luminează-mă: ce trebuie să ştiu în viaţă?
– Vorbele mele se vor pierde precum urmele paşilor tăi pe nisip, dar o să-ţi dau totuşi câteva sfaturi. În drumul tău prin viaţă vei întâlni trei porţi. Citeşte ce scrie pe fiecare dintre ele. O dorinţă mai puternică decât tine te va împinge să le urmezi. Nu încerca să te întorci, căci vei fi condamnat să retrăieşti din nou şi din nou ceea ce încerci să eviţi. Nu pot să-ţi spun mai mult. Tu singur trebuie să treci prin asta, cu inima şi cu trupul.
Acum du-te! Urmează drumul acesta drept din faţa ta.
Bătrânul înţelept dispăru şi tânărul porni pe drumul vieţii. Nu după mult timp, se găsi în faţa unei porţi mari, pe care se putea citi: SCHIMBĂ LUMEA.
“Asta era şi intenţia mea”, gândi prinţul, “căci chiar dacă sunt lucruri care îmi plac pe această lume, altele nu-mi convin deloc.”
Atunci începu prima sa luptă. Idealul său, abilitatea şi vigoarea să îl împinseră să se confrunte cu lumea, să întreprindă, să cucerească, să modeleze realitatea după dorinţă să.
El găsi plăcerea şi beţia cuceritorului, dar nu şi alinarea inimii. Reuşi să schimbe câteva lucruri, dar multe altele îi rezistară. Anii trecură. Într-o zi îl întâlni din nou pe bătrânul înţelept care-l întreba:
– Ce-ai învăţat tu pe acest drum?
– Am învăţat să deosebesc ceea ce e în puterea mea de ceea ce îmi scapă, ceea ce depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine.
– Bine, zise bătrânul. Utilizează-ţi forţele pentru ceea ce stă în puterea ta şi uită ceea ce-ţi scapa printre degete.
Şi dispăru. Puţin după această întâlnire, prinţul se găsi în faţa celei de-a două porţi pe care stătea scris: SCHIMBĂ-I PE CEILALŢI.
“Asta era şi intenţia mea”, gândi el. “Ceilalţi sunt sursa de plăcere, bucurii şi satisfacţii, dar şi de durere, necazuri şi frustrări.”
El se ridică deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i plăcea la cei din jurul său. Încerca să le pătrundă în caracter şi să le extirpeze defectele. Aceasta fu a doua luptă a sa. Într-o zi, pe când medita asupra utilităţii tentativelor sale de a-i schimba pe ceilalţi, îl întâlni din nou pe bătrânul înţelept, care-l întrebă:
– Ce ai învăţat tu, deci, pe acest drum?
– Am învăţat că nu ceilalţi sunt cauză sau sursa bucuriilor sau necazurilor, a satisfacţiilor sau înfrângerilor mele. Ei sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumină. În mine, prind rădăcina toate aceste lucruri.
– Ai dreptate, spuse bătrânul. Prin ceea ce ceilalţi trezesc în tine, ei te descoperă în faţa ta. Fii recunoscător celor care fac să vibreze în tine bucuria şi plăcerea, dar şi celor care fac să se nască în tine suferinţa sau frustrarea, căci prin ei viaţă îţi arată ce mai ai încă de învăţat şi calea pe care trebuie s-o urmezi.
Nu după multă vreme, prinţul ajunse în faţa unei porţi pe care scria: SCHIMBĂ-TE PE TINE ÎNSUŢI.
“Dacă eu sunt cauza problemelor mele, atunci înseamnă că asta îmi rămâne de făcut”, îşi zise el şi începu lupta cu el însuşi. El cauta să pătrundă în interiorul său, să-şi combată imperfecţiunile, să-şi înlăture defectele, să schimbe tot ce nu-i plăcea în el, tot ce nu corespundea idealului său. După câţiva ani de luptă cu el însuşi, după ce cunoscu câteva succese, dar şi eşecuri şi rezistenţa, prinţul îl întâlni iarăşi pe bătrânul înţelept, care-l întreba:
– Ce ai învăţat tu pe acest drum?
– Am învăţat că există în noi lucruri pe care le putem ameliora, dar şi altele care ne rezista şi pe care nu le putem învinge.
– Aşa este, spuse bătrânul.
– Da, dar m-am săturat să lupt împotriva a tot, a toţi şi chiar impotiva mea! Oare nu se termină niciodată? Îmi vine să renunţ, să mă dau bătut şi să mă resemnez.
– Asta va fi ultima ta lecţie, dar înainte de a merge mai departe, întoarce-te şi contemplă drumul parcurs, răspunse bătrânul şi apoi dispăru.
Privind înapoi, prinţul văzu în depărtare spatele celei de-a treia porţi pe care stătea scris: ACCEPTĂ-TE PE TINE ÎNSUŢI. Prinţul se miră că n-a văzut cele scrise atunci când a pătruns prima dată prin acea poartă, dar în celălalt sens.
“În lupta devenim orbi”, îşi spuse el. Şi mai văzu zăcând pe jos, peste tot în jurul lui, tot ce a respins şi a învins în lupta cu el însuşi: defectele, umbrele, frică, limitele sale. Le recunoscu pe toate şi învaţă să le accepte şi să le iubească. Învăţă să se iubească pe el însuşi, fără să se mai compare, să se judece, să se învinovăţească.
Îl întâlni din nou pe bătrânul înţelept, care-l întreba:
– Ce-ai învăţat în plus pe acest drum?
– Am învăţat că urând sau detestând o parte din mine înseamnă să mă condamn să nu fiu niciodată de acord cu mine însumi. Am învăţat să mă accept în totalitate, necondiţionat.
– Bine, acesta este primul lucru pe care nu trebuie să-l uiţi în viaţă, acum poţi merge mai departe.
Prinţul zări în depărtare cea de-a doua poartă, pe spatele căreia scria ACCEPTĂ-I PE CEILALŢI. Şi în jurul lui recunoscu toate persoanele pe care le-a întâlnit în viaţa sa, pe cei pe care i-a iubit şi pe cei pe care i-a urât, pe cei pe care i-a ajutat şi pe cei pe care i-a înfruntat. Dar spre surpriza sa, acum era incapabil să le vadă imperfecţiunile, defectele, lucrurile care altădată îl deranjau enorm şi împotriva cărora luptase.
Bătrânul înţelept apăru din nou şi-l întrebă:
– Ce-ai învăţat mai mult decât prima dată pe acest drum?
– Am învăţat că fiind în acord cu mine însumi, nu mai am nimic de reproşat celorlati şi nici nu mă mai tem de ei. Am învăţat să-i accept şi să-i iubesc aşa cum sunt.
– Bine, acesta este cel de al doilea lucru pe care trebuie să-l ţii minte. Continuă drumul.
Prinţul zări prima poartă, prin care trecuse cu mult timp în urmă, şi văzu ceea ce era scris pe spatele ei: ACCEPTA LUMEA.
Privi în jurul său şi recunoscu acea lume pe care a dorit s-o cucerească, s-o transforme, s-o schimbe. Fu izbit de lumină şi frumuseţea tuturor lucrurilor, de perfecţiunea lor. Era totuşi aceeaşi lume de altă dată. Oare lumea se schimbase, sau privirea să? Atunci se ivi bătrânul, care-l întreba:
– Ce-ai învăţat pe drumul acesta?
– Acum am învăţat că lumea este oglinda sufletului meu. Că eu nu văd lumea, ci mă văd în ea. Când sunt fericit, lumea mi se pare minunată, când sunt necăjit, lumea îmi pare tristă. Ea nu este nici veselă, nici tristă. Ea există, atât. Nu lumea mă necăjea, ci starea mea de spirit şi grijile pe care mi le făceam. Am învăţat să o accept fără să o judec, fără nici o condiţie.
– Acesta este cel de al treia lucru important pe care nu trebuie să-l uiţi. Acum eşti împăcat cu tine, cu ceilalţi şi cu lumea! Eşti pregătit să porneşti spre ultima încercare: trecerea de la liniştea împlinirii, la împlinirea liniştii, spuse el şi dispăru pentru totdeauna.

           “Dacă vrei să trezeşti întreaga umanitate, atunci trezeşte-te tu pe de-a-ntregul;        dacă vrei să elimini suferinţă din lume, atunci elimina tot ce este întunecat şi negativ în tine.  Cu adevărat, cel mai mare dar pe care îl ai de oferit este propria ta transformare!“



Rinese

Secretul numarului de aur

      Cunoscut in antichitate de vechii intelepti, iar apoi in evul mediu de marii invatati filozofi, geomanti, preoti, alchimisti sau ocultisti, numarul de aur a ascuns intotdeauna mari mistere. Astazi cercetari complexe au ajuns la concluzia ca intreaga natura si chiar intreg universul este structurat respectand fidel proportia perfecta si exacta a numarului de aur. Marile constructii antice precum piramidele sau temple si catedrale respecta de asemenea proportia fidela a acestui numar de aur. El reprezinta armonia si perfectiunea in creatie.

Numarul de aur este reprezentat prin ideograma f = 1,618…

Proportia tainica a acestui numar reprezentata fie in triunghiul de aur (isoscel) al lui Pitagora in elipsa de aur din traditia hindusa sau in spirala de aur care prin sirul lui Fibonacci demonstreaza cresterea naturala a plantelor pastrand aceasta proportie.

In natura spirala generata de apa (vartejurile), miscarea curentilor de aer in spirala, cochilia melcilor, dispunerea petalelor de tranafir sau a frunzelor si semintelor din regnul vegetal pastreaza aceasta proportie perfecta aratand ca in intreaga creatie se manifesta armonia si perfectiunea divina reprezentata prin aceasta proportie. Aceasta demonstreaza existenta unui sfere de constiinta a armoniei si frumusetii existente in intregul universul si care il ghideaza.

Formele geometrice sunt considerate inca din cele mai vechi timpuri simboluri care reduc la esenta adevarurile cele mai complexe. Prin forma lor condenseaza tendintele ce ar putea renaste intregul ciorchine al respctivului adevar, la fel precum subconstientul rezuma in simboluri ideile sau gandurile receptionate. Figurile geometrice sunt ca o schita a realitatii. Vechii intelepti cand trasau o linie, un cerc, o cruce, o hexagrama sau un sarpe care isi inghite coada (ourobouros), reprezentau o intreaga stiinta nemuritoare. Intelegand simbolurile si felurile in care ele se manifesta in creatie se ajunge la esenta dobandindu-se cunoasterea.

Cercul

Este simbolul universului, asa cum punctul reprezinta fiinta suprema care il sustine. Centrul cercului este intotdeauna la egala distanta de toate punctele aflate la periferie. De aceea cercul este si un simbol al echilibrului. Punctul este o expansiune care da nastere cercului, a manifestarii. Un cerc cu un punct inauntru este simbolul soarelui, al spiritului care hraneste materia. Cercul este totodata simbolul eternei reintoarceri, al ciclicitatii care se regaseste in natura sub forma anotimpurilor, zilelor, fazelor lunii etc, regasindu-se chiar si la nivel celular. In cele 5 elemente cercul este simbolul aerului, al spatiului, expansiunii.

Triunghiul

Este un simbol al focului, al gandirii, al sentimentului. Daca acesta este cu varful in sus focalizeaza energia in acea directie, ascendent, fiind totodata un simbol masculin. Triunghiul cu varful in jos semnifica manifestarea in materie si este un simbol feminin. Triunghiul echilateral simbolizeaza omul echilibrat. In natura triunghiul ne apare sub forma trinitatii. In toate culturile spirituale creatia apare prin mijlocirea a trei aspecte fundamentale, a celor treicampuri de forta: actiune, reactiune si neutralitate. Exemple ale trinitatii: Tatal, fiul si Duhul Sfant – in crestinism; Pitha, Kapha si Vatha – in ayurveda; Tamas, Rajas si Satva – in traditia samkia si yoga; Minte, trup si spirit – intelepciunea grecilor antici;

Patratul

Patratul semnifica pamantul, stabilitatea. Cele patru laturi sunt ancorate in cele patru puncte cardinale. Este o figura statica dar care da nastere ritmului. In natura este reprezentat de cele patru spatii (puncte cardinale), cele patru anotimpuri. Este baza pe care apoi se inalta varful cladind piramida, simbol al perfectiunii. Patratul este si simbol al mintii inchise si al instinctelor primare, ce tin de pamant.

Semnificatia numerelor in numerologie

Numarul 1: Initiator al actiunilor, spirit de pionierat, conducator, independent, realizator, individualist.

Numarul 2: Spirit de cooperare, adaptabilitate, respect pentru ceilalti, bun partener, mediator.

Numarul 3: Capacitate de exprimare, exprimare verbala, capacitate de a stabili relatii sociale, spirit artistic, bucuria de a trai.

Numarul 4: Baze solide, ordine, solicitudine, lupta impotriva limitarilor, dezvoltare continua.

Numarul 5: Expansivitate, spirit vizionar, aventurier, libertate folosita in mod constructiv.

Numarul 6: Responsabilitate, spirit protector, ocrotitor, echilibru, capacitatea de a-i intelege pe ceilalti.

Numarul 7: Spirit analitic, intelegere, cunoastere, studiu, meditatie.

Numarul 8: Pragmatism, dorinta de a obtine o pozitie sociala, dorinta de putere, materialism.

Numarul 9: Spirit umananitar, generozitate, altruism, capacitate de exprimare artistica.

Una dintre cele mai des intalnite intrebari pe care cititorii si-o pun este: Cine l-a descoperit pe 0? De ce acesta nu este tratat cu o egala seriozitate ca si celelalte numere descoperite pana acum? Este greu sa dau un raspuns adecvat fiinda 0 nu a fost gasit de un un singur geniu matematician. 0 si-a facut aparitia in istorie ca o umbra gata sa dispara la fel ca si cand matematicienii inca l-ar cauta, adevaratul lui sens nefiind descoperit nici dupa ce a fost gasit.

Primul lucru pe care il putem spune despre 0 este acela ca are doua intrebuintari, amandoua fiind extrem de importante desi sunt atat de diferite. Prima dintre acceptiuni este acea de a fi un indicator de spatiu nul in scrierea numerelor pentru citirea corecta a acestora. De exemplu, 2106 este diferit de 216. A doua acceptiune a lui 0 este cea de numar propriu-zis, adica ocupa un loc in sistemul de numerotatie folosit pe mapamond.

Istoria lui 0 este foarte vaga. Am putea crede ca 0 a aparut odata cu infiintarea sistemului de numerotatie, totusi babilionenii nu au avut acest indicator de spatiu gol pentru aproape 1000 de ani. Acest lucru s-a intamplat pentru ca nu s-a simtit nevoia sa. In Grecia antica, matematica avea la baza geometria, deci ei nu lucrau cu numere propriu-zise, ci cu numere care reprezentau lungimi si coordonate in spatiu. Aceasta demonstreaza lipsa de necesitate pentr nul; totusi, astrologii aveau nevoie de el. Asa a fost notat indicatorul de spatiu gol cu O, notatie care avea sa ramana pana in zilele noastre.

Daca babilionenii foloseau ” drept spatiu nul (21″6 in loc de 2106) si originea acestui semn nu a mai fost discutata, aparitia lui O, la greci, a avut mai multe variante. Una dintre ele ar fi ca O reprezinta omicron, prima litera a cuvantului grecesc “ouden”(nimic). O alta teorie care ii apartine lui Neugebauer, neaga afirmatia anterioara argumentand faptul ca omicron era deja folosit de catre greci pentru desemnarea numarului 70 (sistemul grecesc de numeratie era bazat pe alfabetul lor). Alta explicatie ar fi ca O ar semnifica “obol”(o moneda aproape fara nici o valoare). Stiind ca numaratorii foloseau tablite de nisip pentru a numara, prin inlaturara unei pietricele ramanea in nisp o depresiune asemanatoare literei O.

Toate aceste povesti sunt legate de aparitia lui 0 ca indicator de spatiu gol.

Acum ne vom ocupa putin de aparitia lui 0 ca numar. In antichitate se considera ca proprietatea de baza anumerelor este aceea de a fi o colectie de obiecte. Cu timpul, semnificatia numerelor a devenit din ce in ce mai abstracta, de aceea si-au facut aparitia numerele negative si 0, care nu respectau sub nici o forma regula de mai sus. Trei matematicieni indian (Brahmagupta, Mahavira si Bhaskara) au incercat sa raspunda la intrebarile legate de operatiile aritmetice cu 0 si numere negativa. Astfel, au aparut o serie de reguli:

1.Suma dintre un numar negativ si 0este un numar negativ,suma dintre 0si 0este0.

2.Un numar multiplicat de 0 ori e 0.

3.Un numar impartit la 0 rezulta o fractie nedefinita Si multe alte afirmatii care au fost prelucrate in timp si au ajuns la forma de astazi.

UNU

Unu este prima cifra folosita atunci cand numaram si, prin urmare, este considerata a avea o putere mare ; fara ea nu ar exista un sistem de numaratoare, asa cum il cunoastem. Fiecare sistem numeric cunoscut a avut dintotdeauna cifra unu ca punct initial de pornire. Pentru ca unu este comun tuturor numerelor, el este adesea vazut ca fiind originea tuturor lucrurilor si reprezinta perfectiunea, absolutul si zeitatea in credintele monoteiste. Unu poate fi bucuros, iubitor, romantic, dinamic si carismatic, dar ca dezavantaj poate fi egocentric, egoist si melodramatic.

DOI

Doi poate avea multe intelesuri diferite, pe de o parte reprezentand parteneriatul si interactiunea cu ceilalti, iar pe de alta parte disensiunea si polaritatea. Cand simbolizeaza parteneriatul, numarul doi implica faptul ca realizarile individuale nu sunt realiste, intrucat realizarile se infaptuiesc cel mai bine prin cooperare si munca in echipa.

Daca dualitatea este necesara pentru nasterea vietii, la speciile care se reproduc sexual, ea este de asemenea vazuta negativ atunci cand e contrastata cu numarul unu, cel perfect si unificat. Doi reprezinta polaritati precum bine si rau, alb si negru, masculin si feminin, stanga si dreapta. Un pol nu poate exista fara celalalt ; aceasta idee a relatiilor complementare e cel mai bine reprezentata de simbolul Yin-Yang. Totusi, polaritatea poate crea conflicte si neintelegeri. Doi poate fi considerat feminin, intuitiv si corespunde instinctelor noastre protectoare. Din punct de vedere negativ, doi poate fi hraparet, excesiv de protector si tafnos. Aspectul tafnos al numarului doi deriva din dezamagirea si nemultumirea spiritului uman atunci cand i se neaga prima pozitie in orice.

TREI

Trei rezolva disonanta creata de polaritatea lui doi, rezultand intr-o noua integrare si integralitate. Aceasta poate fi observata in ‘diviziunile’ unui om : mintea, corpul si spiritul ne intregesc. Trei se poate referi de asemenea la expansiune si la a invata din experientele vietii. Este considerat un numar norocos si e adesea asociat cu banii si norocul. Trei poate descrie cativa oameni care isi unesc fortele pentru a atinge un tel comun, printr-o afiliere sociala sau profesionala. Trei mai reprezinta si comunicarea de orice fel, exprimarea, teatrul, actoria si umorul. Desi numarul trei poseda atributele intelepciunii, intelegerii si cunoasterii, din punct de vedere negativ el poate manifesta pesimism, nesabuinta si riscul inutil. Trei e perceput ca un numar magic. In unele cazuri, el poate capata unele aspecte negative si poate fi vazut ca fiind demonic sau nefiresc, din moment ce nu exista vietati in lumea noastra care sa umble pe trei picioare.

PATRU

Patru isi deriva semnificatia din surse variate. Este primul numar ‘compus’ ; adica, e primul numar care poate fi creat multiplicand numere altele decat el insusi si numarul unu, pentru ca 2 x 2 = 4. Cel mai simplu obiect solid, tetraedrul, are 4 laturi ; astfel, patru denota materia solida in general si Pamantul in particular, caci Pamantul e un obiect solid legat de 4 puncte cardinale (nord, sud, est si vest).

Timpul e un alt concept foarte des asociat cu numarul patru, pe baza faptului ca anul are patru anotimpuri si luna are (de obicei) patru saptamani ; observatorii crestini remarca de asemenea faptul ca povestea vietii lui Iisus e spusa in 4 evanghelii, fiecare fiind la randul ei asociata cu unul din cele patru ‘elemente’ clasice de foc, aer, pamant si apa. Mai precis, Evanghelia lui Matei e asociata cu pamantul, intrucat Evanghelia lui scoate in evidenta incarnarea lui Hristos in forma omeneasca ; apa ii e acordata lui Marcu, pentru ca Evanghelia lui pune accentul pe importanta botezului, focul ii e atribuit lui Ioan, din moment ce Evanghelia lui e cea mai ‘spirituala’, iar aerul ii e atribuit lui Luca, pentru ca Evanghelia lui e cea mai lunga. Asocierea cu Pamantul inseamna ca numarul patru simbolizeaza starea de a fi practic si realist, pe cand faptul ca patru e primul numar compus e legat de ideea unei personalitati ‘compuse’, influentata de altii, care urmeaza exemplul unor surse diferite si de multe ori contradictorii, ducand la o gandire originala si complet independenta.

In religia iudaica, numarul patru e important din cauza ‘Tetragramaton-ului’, numele lui Dumnezeu format din 4 litere, care e atat de sfant, incat nu e rostit niciodata. In numerologia chinezeasca (cat si a altor limbi orientale), patru e un omonim al cuvantului care inseamna ‘moarte’. Prin urmare, unele spitale nu au etajul nr. 4.

CINCI

Cinci e asociat cu cunoasterea senzuala a celor cinci simturi, cat si cu notiunea de protectie. E si un numar care reprezinta serviciul in folosul celorlalti. Este foarte analitic si are abilitatea de a gandi critic, dar poate cugeta excesiv asupra unei idei, pana cand semnificatia ei nu mai e relevanta. Acest numar guverneaza capacitatea noastra de a gandi clar si posibilitatile noastre intelectuale. Cinci reprezinta deschiderea catre experiente si idei noi. In cautarea libertatii, e adesea un aventurier. Cinci e caracterizat de impingerea limitelor vietii. E un numar complex care se refera la starea noastra de sanatate fizica si mentala.

    SASE

Sase se raporteaza la tact, frumusete si armonie. Ajuta mult la intemeierea relatiilor si corespunde intalnirilor intre doua persoane. Este asociat acelor lucruri de care suntem atrasi si care ne fac placere. Sase poseda farmec, gratie si capacitatea de a face conversatie usoara, fiind astfel foarte diplomat. Sase are abilitati de a purta altora de grija si este considerat numarul mama/tata. E vazut ca un numar minor in ceea ce priveste banii, asa ca un mic venit suplimentar poate fi disponibil oricand e vorba de acest numar. Din punct de vedere negativ, sase poate fi necredincios, gelos, amar si razbunator. Sase poate de asemenea sa denote perfectionism, pentru ca e primul numar ‘perfect’, adica suma divizorilor sai, altii decat el insusi, e egala cu el insusi: 6 x 1 = 6 si 3 x 2 = 6, iar 1+2+3 = 6 (urmatorul asemenea numar e 28).

SAPTE

Sapte e considerat a fi un numar spiritual pentru ca e iluzoriu si contine valuri care trebuie mai intai inlaturate, unul dupa altul, pana cand va fi gasita iluminarea in cele din urma. Despre sapte se spune ca e un numar sacru, aceasta fiind demonstrata de faptul ca sunt sapte zile intr-o saptamana, textele stravechi precum Geneza spun ca Pamantul a fost format in sapte etape, vechiul sistem solar avea sapte stele, iar unele versiuni ale Cabalei au sapte ‘sephiroth’. Daca sapte poseda calitati de reverie, spiritualitate si constienta psihica, din punct de vedere negativ poate fi indecis, inselator si nesincer.

OPT

Opt e considerat a fi numarul influentelor karmice, cand suntem chemati sa platim datorii facute in aceasta viata si in cele anterioare. Reprezinta munca din greu si lectiile invatate prin experienta, asa ca poate fi un numar dificil pentru unii din pricina naturii sale foarte restrictive. Mai mult decat orice alt numar, opt cauta banii si succesul material. Totusi, greutatile pe care le intampina in cautarea recompenselor sunt imense. Rasturnari de situatie majore sunt comune numarului 8. Pentru ca reputatia si locul in comunitate au o importanta suprema, ar fi intelept pentru aceia care au ajuns oameni de vaza sa traiasca vieti cinstite, altfel orice indiscretii vor fi mai mult ca sigur dezvaluite intr-un mod foarte neplacut. Desi e considerat un numar de ‘noroc’ in cultura chineza, el nu ocupa un loc prea important in credintele ezoterice ale numerologiei chineze.

NOUA

Noua a fost considerat un numar sacru de catre antici si prin urmare nu i s-a acordat un echivalent printre literele alfabetului caldean. Reprezinta schimbarea, inventia si evolutia care se naste din inspiratie. Noua este umanitarul. El are prin traditie o semnificatie ezoterica care e subliniata de faptul ca, de la conceptia initiala, dureaza noua luni sa aduci un copil pe lume.

ZECE

Zece e o octava mai inalta a numarului unu si semnifica sfarsitul unui ciclu important, dupa care va urma curand o schimbare a imprejurarilor. Poarta cu el multa insemnatate ezoterica, evidentiata de faptul ca sunt zece ‘sephiroth’ in multe versiuni din Cabala, cel mai comun sistem numeric folosit astazi e bazat pe numarul zece si cele mai multe monede nationale aflate in uz astazi au adoptat sistemul zecimal. Aceasta credinta e de asemenea de mare importanta in numerologia chineza. Trebuie observat ca numarul zece e considerat a fi numarul modern al desavarsirii, pentru ca numai in ultimele sute de ani a fost folosit ca baza fundamentala a sistemelor numerice, monedelor si masuratorilor. Cand 10 l-a inlocuit pe 12 ca numar ultim, a anuntat o schimbare in modelele de gandire umane catre o abordare mai stiintifica a intrebarilor de natura ezoterica.

UNSPREZECE

Unsprezece e o octava mai inalta a numarului doi si e considerat un numar suprem (al doilea numar suprem e 22). 11 e vazut ca fiind calea constientei si cunoasterii spirituale, dincolo de intelegerea celorlalti. El poarta vibratii psihice si are un echilibru perfect de caracteristici masculine si feminine. Mai e caracterizat si de o minte deschisa, intuitie, idealism si viziuni. Din moment ce unsprezece contine multe daruri precum constienta psihica si un mare grad de sensibilitate, el are de asemenea si efecte negative precum inselatoria si tradarea din partea unor dusmani secreti.

DOISPREZECE

Doisprezece e o octava mai inalta a numarului trei si indica o mare intelegere si intelepciune. Cea mai mare parte a cunostintelor lui e extrasa din experientele vietii, lucru care aduce un calm care persista pana si in cele mai turbulente situatii. Doisprezece avea o mare semnificatie in viata stramosilor nostri, pentru ca erau 12 triburi in Israel, 12 discipoli care l-au urmat pe Iisus, exista 12 zodii astrologice, 12 luni intr-un an, iar ceasurile noastre moderne sunt impartite in cate doua grupuri de cate 12 ore. E considerat a fi vechiul numar al incheierii unui ciclu, intrucat semnaleaza sfarsitul copilariei si primele stadii ale maturitatii. Mai mult, vechile sisteme de numarare si masurare sunt bazate pe acest numar si avem ca dovada termeni precum ‘o duzina’ (‘a dozen’ = 12), ‘a gross’ (de 12 ori 12), un siling (12 pence) si ‘un picior’ (12 cm.). Din punct de vedere negativ, doisprezece poate suferi de o forma de depresie, cauzata de sentimentul de res

emnare in fata greutatilor vietii. (De asemenea, sunt 12 tari care folosesc moneda euro incepand cu dec. 2004).

TREISPREZECE

Treisprezece e o octava mai inalta a numarului patru si e cu octava mai inalt decat nr. doisprezece, stravechiul numar al finalizarii. Se considera ca 13 semnifica sfarsitul unui ciclu, avand ca exemplu existenta a 13 zodii in astrologia celta si indiana. Daca treisprezece anunta noi inceputuri, el semnifica de asemenea faptul ca sistemele demodate trebuie sa ia sfarsit pentru a face loc unor transformari foarte necesare.

Treisprezece poate fi interpretat si ca 12+1 si e privit de multi ca fiind numarul initiatului. Insa semnificatia reala a numarului 13 nu poate fi discutata fara sa ne referim la geometria sacra, mai ales la Floarea Vietii, din Templul lui Osiris, care arata miscarea continua de distrugere si creatie a vietii.

    DOUAZECI SI DOI

Douazeci si doi e o octava mai inalta a numarului patru si e considerat a fi un numar principal. Contine secretele multor intrebari ezoterice, prin urmare sunt 22 de litere in alfabetul evreiesc, 22 de carari in multe versiuni ale Cabalei si 22 de carti in ‘Major Arcana’. 22 poarta calitati de medium, precum sensibilitate marita, intuitie si constienta psihica, dar e si predispus unor piedici ca tradarea din partea dusmanilor necunoscuti si o sensibilitate excesiva. E de asemenea numarul de livre din 10 kilograme.

ZERO

Zero e un numar puternic care aduce o mare schimbare si transformare, care apar uneori intr-un mod profund. Are multa intensitate, asa ca e nevoie de precautie atunci cand intalnim acest numar, pentru a ne asigura ca nu cadem in extreme.

Rinese